Monday, August 11, 2008

HAI LA TARA- PALOS











10 participanti, o mana de voluntari, cateva corturi. O stana, foc, somn sub cerul liber. Si multe stele.
Un sat retras, pur romanesc locuit doar de batranii care nu isi parasesc niciodata pamantul si de nepotii care isi incep copilaria departe de betoanele oraselor. Cel putin in vacante.

Tabara nationala de fotografie "Hai la tara- traditia anotimpurilor"a ajuns la a treia editie. De vara. Desfasurata intre 8-10 august in satul Palos din Comuna Cata, judetul Brasov, tabara a fost organizata de Eco-Club Montan “ Carol Lehmann” in parteneriat cu mai multe organizatii.

mai multe detalii pe www.hailatara.ro

OAMENII DIN PALOS





Sunt vreo 100 de oameni care locuiesc permanent in Palos. Si sunt fie batrani, fie copii. La mijloc nu prea exista, sau vin doar in vizita. Nu stiu daca sunt asa comunicativi din fire, dar pe noi cei cu aparatul atarnat de gat ne-au primit cu mare bucurie. Fie ne-au aratat gradina, s-au laudat cu animalele sau cu lucrurile vechi de zestre din casa, fie ne-au descusut bine si pe indelete. Iar copiii, s-au tinut scai de noi, ne-au strigat pe nume in timp ce ne vorbeau cu "dumneavoastra".

RASARIT IN PALOS



Se lumineaza devreme in mijlocul campului. Devreme si dramatic. Iar daca dormi afara poti trage cu ochiul din 15 in 15 minute sa mai vezi cum se schimba cerul.


PALOS BLACK AND WHITE



Tuesday, August 05, 2008

African countryside


Streets of Africa







You get there and you pass it on. They're weird, partly recognizible others surprisingly different. You like them and you dont. Feels a thing to do to see them but you cant just sit and relax. They might be pitoresque but they're not friendly. At all.

Wednesday, July 09, 2008














Daca peisajul si arhitectura Tunisiei pot fi confundate cu Egipt sau Malta, oamenii iti aduc aminte imediat unde esti. Mai ales daca te abati de la traseele turistice si mergi sa vezi lumea la ea acasa.
La prima vedere pare teribil deprimejdios. O nebunie curata pentru o femeie sa mearga singura cu aparatul de gat, cu umerii descoperiti prin cele mai uitate de lume sate. Dar sunt foarte sigure. Cel putin pe timp de zi. Si nu pentru ca tunisienii ar fi cu bun simt sau cu atata frica de Alah incat s-ar abtine de la ceva, ci pentru simpla realitate: a ataca un turist e ca si cum renunti la painea din ziua de maine.
Anual, in Tunisia vin 5 milioane de turisti, cam un strain la 2 tunisieni. Mai mult, turistii sunt protejati si de o lege nescrisa: daca esti tunisian si ataci un turist esti pedepsit in piata centrala, iar pentru o comunitate ca a lor asta e mai rau ca aruncatul cu pietre in adulterini.